Scanarea fundului gol

S-au înăsprit măsurile de securitate pe aeroporturi, după încercarea de atentat terorist de acum săptămâni. E clar: pe aeroporturile importante ale lumii trebuie să ne prezentăm cu mult timp înainte pentru a face check-in-ul, altfel riscăm să pierdem avionul. Cât de departe pot merge însă aceste măsuri? Până unde pot fi verificaţi pasagerii? Ei bine, până în, scuze, fund!

Teroriştii care ascund bombe în zone concupiscente sunt în pericol. Body-scanerele instalate în aeroporturi sunt capabile să arate absolut tot ce se află sub hainele călătorilor. Absolut tot? Poate. Nu însă şi ce se află… în interiorul acestora. Fiindcă în acest caz, teroristul din zborul Northwest 253 ar fi fost detectat. Multe surse, printre care şi BBC, sugerează că Abdullah Hassan Al Aseeri, care a încercat să ucidă un prinţ saudit în septembrie 2009, a adoptat tactica introducerii explozibilului în interiorul cavităţii anale. Atentatul nu a avut succes, prinţul a scăpat, dar agresorul a fost pur şi simplu aruncat în aer din pricina exploziei.

Compania Nesch, din Indiana, ar putea avea o soluţie. Care se numeşte, complicat, şi oarecum intraductibil, diffraction-enhanced X-ray imaging, pe scur, DEXI. Acest tip de scanner nu foloseşte doar razele X, ca o maşină obişnuită, ci analizează razele X care sunt refractate de ţesuturile moi sau de alt material cu densitate scăzută. Această înseamnă că persoana din spatele scannerului poate vedea mai mult decât scheletul celui care trece prin “filtru”, detectând astfel eventualele substanţe explozibile, narcotice sau alte recipiente din plastic îndesate prin cavităţile umane. Imaginile alăturate fac comparaţia între o radiografie normală şi una care foloseşte tehnica DEXI. Procesul scanării, analizării şi recunoaşterii substanţelor ce prezintă interes poate fi automatizat şi alertele transmise imediat.

Se pun însă două probleme: prima e legată de gradul de iradiere. “Less radiation, much information” e sloganul celor de la Nesch. Dar chiar dacă DEXI foloseşte de 50 de ori mai puţine radiaţii ca alte tehnologii, ele există. Iar pasagerii nu ar fi foarte fericiţi ştiindu-se radiaţi fără a cere acest lucru. Mai departe, a doua problemă ţine de moralitate: cu ce drept un om s-ar uita la tine în pielea goală, fără ca tu să ceri acest lucru? Voyeuristic, e ok. Dar câţi dintre noi suntem voyeurişti?

Share and Enjoy:
  • Print
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Google Bookmarks
  • email
  • RSS
  • Twitter

No related posts.

Related posts brought to you by Yet Another Related Posts Plugin.

Filed Under: News

Leave a Reply




If you want a picture to show with your comment, go get a Gravatar.